INVITAȚI
Paula Herlo, senior corespondent și producător al emisiunii ROMANIA, TE IUBESC! dezvăluie în fiecare duminică, prin intermediul unor anchete uluitoare, probleme grave care afectează societatea românească. Paula Herlo lucrează la ProTv din 1998, iar profesionalismul şi dedicarea de care a dat dovadă în campania Tu ştii ce mai face copilul tău? au adus pentru Ştirile ProTv în 2008 mult-râvnitul premiu Emmy, la secţiunea News, în cadrul unei gale care a avut loc la New York. Este, de asemenea, coordonatoarea campaniilor ”Avem viaţă în sânge” şi ”Vreau şi eu părinţii mei”, în urma cărora a fost înfiinţat Registrul Donatorilor Neînrudiţi şi a fost modificată Legea adopţiei. A coordonat și alte campanii de succes: ”Romania, să fii sănătoasă!” care vorbea despre bolile sistemului sanitar, iar in 2014 a adus pentru prima dată în atenția publicului și a autorităților situația bătrânilor singuri prin intermediul campaniei ”Tu știi ce mai fac părinții tăi?”
În paralel, desfășoară acțiuni de voluntariat în cadrul Asociației Dăruiește Viață. Prin campaniile derulate la Știrile ProTv a reușit să strângă trei milioane de euro care au fost investite în spitalele din România în beneficiului bolnavilor de cancer. Cu aceste fonduri s-a construit primul Laborator de Citogenetică Moleculară din România pentru diagnosticarea în profunzime a cancerului. A fost dotată secția de terapie intensiva a Spitalului de Oncopediatrie Louis Țurcanu din Timișoara unde s-a amenajat și o bancă de celule stem. De asemenea, a fost triplată capacitatea de transplant medular prin investițiile de aproape două milioane de euro în Spitalul Fundeni din București, Spitalul Universitar de Urgență București si Clinica Louis Țurcanu din Timișoara. Sume importante au fost cheltuite și pentru dotarea cu aparatură modernă a secției de neonatologie a Maternitații Polizu din București.
Având la bază o formare educațională în arhitectură, Loredana Brumă și-a concentrat de-a lungul timpului atenția asupra integrării patrimoniului arhitectural în procesul de dezvoltare urbană. Profilul său profesional este marcat de numeroase experimente creative menite a răspunde într-o măsură cât mai clară și completă întrebărilor “CUM?” și “DE CE?” din spatele producției de arhitectură contemporană, aspectelor sociale implicate și multidisciplinarității în dezvoltarea sustenabilă a comunităților din mediul rural și urban.Interesul său pentru patrimoniul arhitectural a început să se manifeste în urmă cu 9 ani, odată cu inițierea proiectului de cercetare Case care Plâng. Structura sa educațională a fost consolidată la ENSA Paris - Belleville, unde a studiat timp de 2 ani patrimoniul de secol XX în cadrul unui program de specializare de tip DSA. Ca arhitect, s-a confruntat mai cu seamă cu proiecte de anvergură în cadrul birourilor Lauster & Radu Architects, în București, sau LAN Architecture, la Paris.Preocuparea pentru fotografie a dat naștere unor proiecte documentare precum ”București, micul Paris?”, pentru care a primit o rezidență de creație în cadrul ICR Paris și a condus-o înspre o serie de colaborări internaționale precum cea cu biroul de arhitectură parizian Encore Heureux, în cadrul celei de-a 7a ediții a SurExpositions, din Timișoara sau cu echipa care a reprezentat România la cea de-a 14-a ediție a Bienalei de Arhitectură din Veneția.Pentru a crea un teren comun acestei fundații hibride, în 2014, a fondat Let’s Think Studio Lab, un laborator de experimente creative, bazat pe abordare multidisciplinară, documentare istorică și analiză socială.
În același ani, Forbes Romania a inclus numele său în top 30 sub 30, iar TVR i-a dedicat un episod în cadrul emisiunii Drumul Succesului.
Ioana Măgureanu (Masterat - Courtauld Institute of Art in London; Doctorat - Universitatea Naţională de Arte din Bucureşti) este asistent la Facultatea de Istoria şi teoria artei de la Universitatea Naţională de Arte din Bucureşti şi predă cursuri de istoria artei şi de teoria artei din Renaştere şi secolul al XVII-lea.În prezent cercetarea ei investighează conexiunile dintre teoria artei şi ştiinţă şi dezbaterea despre potenţialul epistemic al imaginilor în epoca modernă timpurie. Lucrează de asemenea la un volum de traduceri în română din teoria artei italiene din secolul al XVII-lea.
